din rutina zilei- direct în insomnie

de-apus se-agaţă zorii cu praful din birou un spin din gând rebel îmi sparge visele neconsumate şi număr pulsul clipei întemniţat în tâmplă mă cuibăresc un licurici pe geana nopţii peste lumină las perdeaua umbrei dese iar ultimul necaz îl nimicesc în pernă cu întunericul şterg urma de furtună