mai aproape

mă frământ cu firul de praf
ce-ți cunoaște călcâiul şi glezna
să fiu mai aproape de tine

mă adăp cu izvorul sărat
ce susură a suspin în oglindă
să fiu mai aproape de gura-ți

mă cuibăresc în gândul  înveşnicit
ce-a pus lacăt la şoaptă
să-ți pot vedea visele

cioplesc icoana ta în venele mele
să mă arunc fără frică în toamnă
de azi vei rămâne în mine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu