stranie deşteptare

alergam printre păpădii
apoi printre nămeţi
chemându-te după mine

nu ştiam de-mi răspunzi
şi nici nu conta de mă urmezi
aveam totul
vise
aripi
imensitate

mă jucam cu fantomele roze

astăzi am despăturit anotimpurile
să le scutur

de unde atâtea ninsori

sunt spectatoarea dorinţelor de ieri
trăite astăzi de alţii

totul a devenit banal
adâncul albastru din ochi
arcul de flăcări pe gură
puritatea adevărului din minciuni

te chem cu frică
să nu mă urmezi
am rămas fără vise
aripi
imensitate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu