amurgim împreună

pentru câteva clipe
umbra a devorat negativul solar
strivit de tălpi

parfumul arşiţei încremenite
învăluie răcoarea îmbrăţişată
în aburul veşniciei
destrămat de silueta
înnodată de braţ

abia în amurg
aceeaşi plapumă ne ocroteşte visele
lăsând oraşul adormit între noi