clipe zgribulite în noapte

frigul alb
sub plapumă
mi-a îmbrățișat umerii
suflând peste tâmple

sângele cristalizat
îmi zgârăie arterele
cu vise
înghesuite între gene

noaptea obosită
taie rece
încă o iarnă



ce mult mai este
până dincolo
de frig și întuneric